The Multiple Nature of Time / Natura multiplă a timpului

Proiectul expozițional The Multiple Nature of Time (Natura multiplă a timpului) se constituie ca o meditație asupra multiplelor posibilități de constituire a timpului: un timp transversal al fizicalității existenței înconjurătoare, investigat de Ciprian Ciuclea la nivelul instrumentării universalității limbajului matematic; un timp al introspecției, dedicat eternității temporale și percepției dualității realității, explorat de Roxana Savin într-o serie de lucrări care problematizează fluiditatea relației dintre vizibil și invizibil, lumină și întuneric, realitate și iluzie; un timp suspendat între două lumi, care transcende materialitatea cunoașterii perceptibile și se înscrie într-o reflecție asupra desuetudinii structurilor și instituțiilor de cercetare științifică, odată cu sfârșitul comunismului în România, așa cum este prezentat în lucrările lui Matei Bejenaru; dar și un timp surprins între realitate și ficțiune, un timp al unui optimism contemplativ descris de Lucian Bran în contextului unui imaginar grandios care ne relevă promisiunea evadării către un alt tărâm.

Dacă proiectul lui Ciprian Ciuclea, Intervals of an infinite line (Intervale ale unei linii infinite) din 2023, inter-relaționează diferite structuri matematice cu realitățile înconjurătoare, observând maniera în care universul matematic se extinde la nivelul mulțimilor și a infinității fracțiunilor ce pot fi identificate în ritmul structurilor repetitive ale naturii, seria de fotografii Dark Matter (Materia întunecată) din 2017, a Roxanei Savin trasează relaționări între incomensurabilitatea, fluiditatea și mutabilitatea orizonturilor întunecate ale apelor și sentimentul dezorientării, experiența vidului și a abisului, ca structuri determinante ale universului interior. Într-un alt registru temporal, în arhiva sa fotografică Between two worlds (Între două lumi) din 2009, Matei Bejenaru face o incursiune în lumea cunoașterii științifice, documentând starea actuală a muzeelor, laboratoarelor științifice și a instituțiilor de cercetare înființate în perioada comunistă. La rândul său, în seria de fotografii Promised Land (Tărâmul promis) din 2011, Lucian Bran reflectă asupra esteticii aceleiași perioade, surprinzând discrepanțele dintre realitatea cotidiană și imaginarul grandios al tapetului folosit ca piesă foarte populară de design interior în România anilor ‘80.

Structura expoziției delimitează cadrul de discurs al fiecărui artist, stabilind inter-relaționări organice la nivelul unor posibile incursiuni conceptuale care rămân deschise în demersul chestionării naturii multiple a timpului. Problematica plurivalentă a timpului, stabilită drept cadru conceptual al proiectului expozițional, deschide multiple orizonturi de analiză a lucrărilor fotografice prezentate în expoziție. Lecturarea expoziției, fără a desemna un traseu expozițional, se constituie în sine ca proces creativ deschis către noi posibile abordări interpretative. Expunând serii de lucrări fotografice în spații desemnate fiecărui artist, proiectul expozițional se constituie sub forma unui cluster de imagini ce interconectează o serie de micro-narațiuni ancorate în propriul lor timp. În acest sens, expoziția reunește narațiuni diferite ale ultimilor douăzeci de ani, îmbinând poeticul și politicului într-o abordarea procesuală asupra timpului înțeles ca index al schimbării, ca interstițiu între mai multe lumi posibile, dar și ca efect al materialității lumii înconjurătoare, sau ca eveniment al percepției orientat către un moment al introspecției.

(Cristina Moraru, „Natura multiplă a timpului”, fragment din publicația omonimă, p. 7-14)