ARHITECTURI CLINICE PENTRU UN VIITOR COMPOZIȚIONIST (PARTEA I)
Artiști: Matei Bejenaru, Michele Bressan, Andrei Mateescu, Mona Vătămanu și Florin Tudor
Curator: Cătălin Gheorghe

18 mai 2016, ora 17
(expoziția poate fi vizitată în intervalul 18 – 30 mai, între orele 11 – 17)

Galeria apARTe
(Facultatea de Arte Vizuale și Design, str. Sărăriei 189, intrarea prin str. Codrescu nr. 6)

ARHITECTURI CLINICE PENTRU UN VIITOR COMPOZIȚIONIST (PARTEA A II-A)
Artiști: Silvia Amancei și Bogdan Armanu
Curator: Cătălin Gheorghe

18 mai 2016, ora 19

Borderline Art Space
(str. Belvedere nr. 18)

În temporalitatea post-(co)relațională și post-critică pe care tindem să o parcurgem, după sfârșitul indecis al artei contemporane (Malik), în mediul utilizării imaginii fotografice, metodologia, tehnologia și politica prin intermediul cărora ne raportăm la realitatea trăită s-au modificat: în termeni metodologici de la implicațiile „criticii” la conotațiile unei lecturi „clinice” (Deleuze) sau la prospecțiile unei participări „compoziționiste” (Latour), în termeni tehnologici de la fotografierea analogică la utilizarea digitală sau la creativitatea procesuală a imaginilor ca fragmente lichide și date arhitecturale imateriale, iar în termeni politici de la indexarea construcțiilor utopice la reprezentarea fictivă a acțiunilor prometeianiste și acceleraționiste. Dacă prima parte a expoziției speculează o înțelegere a artei fotografice dintr-o perspectivă clinică, în care sunt implicate simptomatologia, etiologia si terapia, presupunând identificarea unor „tulburări” locale (ca disorders) ale modernității, cea de-a doua parte a expoziției se referă la prospectul unei abordări compoziționiste (relativ în sensul manifestului lui Bruno Latour) în construcția unui viitor inspirat din alegoriile sci-fi.

EVENIMENTE FĂRĂ CAUZĂ (I)
Artiști: Andrei Nacu, Mihai Nistor, Andrei Venghiac.
Curator: Lavinia German

20 mai 2016, ora 18
(expoziția poate fi vizitată în intervalul 20 – 30 mai, între orele 11 – 17)

Galeria „Nicolae Tonitza”
(Str. Lăpușneanu nr. 7-9)

EVENIMENTE FĂRĂ CAUZĂ (II)
Artiști: Bianca Basan, Lucian Bran, Nona Inescu, Alex Maxim, Andrei Nacu, Mihai & Horațiu Șovăială, Andrei Venghiac.
Curator: Lavinia German

20 mai 2016, ora 18
(expoziția poate fi vizitată în intervalul 20 – 30 mai, între orele 11 – 17)

Galeria Cupola
(str. Cuza Vodă nr. 2)

Un moment fotografic este un efect al unei cauze. Ceva trebuie să se întâmple pentru a fi capturat în mod conştient. Evenimentul nu se întâmplă, în mod necesar, în faţa camerei, ci se poate produce, de asemenea, în mintea fotografului, printr-o privire compulsivă. Fiecare imagine este o transcriere a unui eveniment şi incorporează o fascinaţie melancolică de a recupera o imagine a trecutului. Reproducerea fotografică analizează ceea ce rămâne vizibil şi transformă trecutul într-un „obiect social” în jurul căruia se întâmplă o conversaţie tăcută şi care facilitează o tranzacţionare emoţională a experienţelor actuale. Expoziţia „Evenimente fără cauză” constă într-un ansamblu de scenarii re-produse, auto-create sau găsite despre modul în care este interpretat prezentul. Practicile artistice contemporane selectate aici exemplifică metode de instrumentalizare a fotografiei şi a imaginii dinamice, utilizând seducţia estetică şi interogarea politicului în negocierea dintre trăirile trecutului, experienţele cotidiene şi naraţiunile personale.

ARHIVE NOMADE
Artiști: Dan Acostioaei, Tudor Bratu (RO/NL), Alexandra Croitoru, Tatiana Fiodorova (MD)
Curator: Cristian Nae

20 mai 2016, ora 18
(expoziția poate fi vizitată în intervalul 20 – 30 mai, între orele 11 – 17)

Galeria „Theodor Pallady”
(Str. Lăpușneanu nr. 7-9)

Ca instrument de producere a subiectivității, jurnalul de călătorie a jucat un important rol transformator în perioada modernă. Aflat între document și narațiune literară, între mărturie și construcție imaginară, alături de alte ego-documente precum arhiva fotografică și albumul de familie, acest instrument a contribuit în cultura modernă la ficționalizarea istoriei, producând noi geografii culturale și noi imaginaruri sociale. Utilizând disruptiv potențialul acestor forme discursive, expoziția face loc unor modalități polifonice și performative de reconsiderare a noțiunii de arhivă. Caracterul nomadic al arhivei desemnează aici deopotrivă instabilitatea sa internă și deplasările operate în diverse câmpuri de cunoaștere care tind să delimiteze cartografic și să structureze simbolic spațiul social. Selecția curatorială operată, angajată critic față de noțiunea de structură și față de epistemologia modernistă a documentului, reluate în discuțiile din ultimul deceniu privind specificul economic și politic al localității, urmărește să evidențieze trasee relaționale divergente și politici ale memoriei implicite. Lucrările expuse instanțiază puncte oarbe și produc fricțiuni între imagine și text, între narațiune și vizualitate, care testează limite ale vizibiliului și dicibilului în cadrele instabile ale discursului actual al globalizării.